Tao

Ochii, ochii se-ndreaptă inevitabil în jos
Jinduind să știe unde vor a-i purta membrele când mintea nu știe.
Ochii, ochii se cască și inima pompează alert sânge,
Orice ai face, acolo jos, agățându-se ca un simbol inefabil
E Umbra.
Odraslă, geamăn frate, clonă unduindu-se în ritmurile trecerii tale.
Ochii, ochii o văd, umbra pătrunde în ei și sufletul tace dar știe;
Nu-ți poți smulge identica siluetă, întunecatul tău partener,
Acest bolovan cert, îngreunând pereginările-ți neștiute
Însă... 
Întotdeauna când ea se-nfășoară - atașament, prelungire, 
Lac tenebros la poalele ființei tale
Un lucru e sigur: 
Eul se scaldă-n lumină!