Pentru
că pare al insulei sale naufragiat,
Oare-și întinde
omul aripi - moaie-și el penelul
Visuri țesând peste meleagurile sufletului,
Eternizându-și clipa;
Sau desăvârșirea Totului îndeamnă,
Timpului altar încondeiat,
Elogiu plutitor pe nemărginita mare?
