Cad

Cad cuvinte în jos!
Se prăbușesc surd în capăt de pagină fără sens.
Se prăbușesc cuvinte-nuanțe-culori-alb-negru…
Cuvintele sunt culori, uneori au și valoare, adeseori – nu!
Se rostogolesc mut,
Nedrept și atât de incorect din punct de vedere gramatical,
Dar mai ales din atât de multe alte privințe.
Pică idei și chiar uneori, cu puțin noroc treflă,
Se-mpiedică bete criță și cad nesfârșit…
Alcoolizate de Lună de Soare, de Messier la-ntâmplare,
Dar cel mai ades de Marte – e o figură de still asta (în limba engleză);
E un concept, când scrii prea puțin lizibil se transformă-n concert!
O simfonie (sinefonie?) nerostită, amorfă
De semnificații, de semne pictate, adeseori mâzgălite, mânjite;
Degete-mâini-piatră-artă, peste tot:
Pagina asta e Lascaux, următoarea se vrea Altamira,
Mai târziu arta asta naivă cade în timp,
În capitolul doi.
Cad cuvinte, cad în bucăți imense, neregulare, neplăcut geometric fraze,
Se rostogolesc în valea de munte,
(Când scrii prea puțin descifrabil e minte)
Amalgamat, anagramat, alambicat…
80% triplu rafinat.
Stare de ebrietate cu shoturi de eu, de tu, de el/ea
Și celelate pronume, de multe ori chiar prenume,
Adeseori cu majusculă
Alteori nu!

Cad cuvinte, cad și plouă torențial,
Slove capricioase cad sinonimal,
Trase de gravitație cu gravitate,
Înainteaza în jos, udă haine (cu sau fără pe “i” accent),
Incorect din punct de vedere gramatical,
Dar nenatural din atât de multe alte privințe.
În torente de parcă ar vrea să inunde cumva,
Cad picăturile astea, curg, cad fără scop.

Cad în avalanșă cuvintele astea blestemate.
Cad și-și lasă sângele, litere pe hârtie.
Cad precum o armată bolnavă, sortită unui război chior.
Cad din interior, spre albul exterior.
Cad părerile astea netoate.
Cad netăcerile astea tăcute.
Cad paradoxal din punct de vedere logic,
Dar mai ales din atât de multe alte privințe.
Cad ghemurile astea de litere, ce-ar trebui să însemne, dar rămân mute.
Cad și nerostite-asurzitoare-paradoxale nici ele nu-și dau seama de ce;
Doar cad…

Căzând, de pe culmile cortexului în altundeva,
Actul lor (teatral) de-a cădea, devine el insuși un țel.

No surprise, no wonder if this season,
Will put another crucifixion in the face of reason.
No reason on the cross if their poison tipped dark nails,
Will dig deep through bloodred pathways, but cannot find the trails.

No mistery, no puzzle if these empty undying days,
Will bring forth chameleons, caught in wretched tragedy plays.
No tragedy on this stage if the spectator's smile,
Will turn into comedy the web like game so vile.

No strangeness and no awe if this very moment,
Births another cockroach, a soul grain eating rodent.
No feeding on the heart rat crawls if the cat like mind,
Lies at that doorstep - hunting, while seeming nice and kind.

...Si sphere la inca un Sonisphere

Big four pe aceeasi scena!Cele mai influente 4 trupe de thrash din anii 80 pe aceeasi scena! Visul oricarui thrash metalist de la pustanul de 14 ani plin de energie si asteptari pana la roacherul cu pletele albite si 29 de ani de asteptare in spate!...Recunosc exagerez putin, pana la urma poti vedea oricare din aceste 4 trupe si pe la vecinii de hotar (noi ii vizitam pe bulgari ...ei pe noi, infratire metalica, macar atat), Metallica si Megadeth nu sunt prima oara pe o scena din Romania asadar evenimentul nu e chiar Thrash of the Titans...si totusi, totusi... Big Four pe aceeasi scena: cum sa nu bata inima-n tine in ritm de pedala bass dubla? Cum? Imposibil!

Ok! Ca sa subliniez de la bun inceput cateva aspecte:

1) Jos palaria in fata organizatorilor pentru ca au reusit sa adune suita asta de trupe mari de metal si sa le reuneasca in cadrul aceluiasi festival...realmente vinovatu' principal merita o mica statuie la Romexpo (cunosc aspectul castigurilor banesti pe vreme de criza din festivaluri de metal insa oricum el se bucura, noi la fel, toata lumea e fericita).

2) Locatia, bine aleasa, spatiu indestulator pentru hoardele de trolli si orci, puncte suficiente de hidratare pentru intunecatii amatori de lichide bahice...budele pareau a fi si ele destule (n-am avut timp sa le vizitez dar asa... la o scurta scanare a zonei)

3) O mare bila neagra pentru accesul in zona festivalului ...cand ajungi acolo si vezi o coada kilometrica care pare a nu se mai termina si se intinde pana hat in departari iar Anthrax incep sa cante nu e placut...deloc!..e chiar enervant, al dracu' de enervant si cand ti se spune cand mai aveai 50 de m pana la intrare ca "se poate intra si prin dreapta sa stiti" devine si mai enervant ...tot zenul din lume nu ajuta! Eu inteleg necesitatea de a ii controla pe metalisti de cutite, pistoale, grenade si scandicuri insa totusi ...din cate stiu BGS se lauda a fi cea mai eficienta firma de paza; daca triplau numarul punctelor de acces si plasau agenti corespunzator cu asta nu mai stateam la coada ca la carne in vremuri mai putin metalice, nu?

In ceea ce priveste formatiile:

ANTHRAX:

Desi nu i-am vazut de la bun inceput pot spune cu mana pe inima ca au sunat foarte, foarte bine. Vocea lui Joey Belladona nu a avut de suferit prea mult de pe urma anilor si faptul ca au venit cu el si nu cu John Bush m-a uns pe suflet. Ian Scott a fost ca de obicei foarte profi iar restul trupetilor s-au achitat cu brio de piesele consacrate. M-a incantat foarte mult faptul ca au interpretat si de pe primul album o piesa...desi cel putin jumatate din participanti probabil nici nu erau nascuti atunci (avertisment de cliseu de metalist batran). Evident momentul forte al reprezentatiei lor a fost Indians. Horns up si pentru coverul dedicat in amintirea lui Dio. Respect! Au promis ca mai vin pe la noi, astept sa ii vad si headlineri!

MEGADETH:

Cu un Dave Mustaine contrastant vizual cu negrul din jur, imbracat tot in alb aranjat si frezat cam stii la ce sa te astepti... thrash metal stilat si cu nasul pe sus, artificii progresive instrumentale si solouri sclipitoare. Din pacate la capitolul sunet au sunat ca dracu' ala de care se fereste Dave cu Biblia in mana: basii erau foarte tare, vocea se auzea prea incet, mai ca nu mi-am dat seama la cateva piese despre ce e vorba. Parca si-au mai revenit un pic incepand cu Skin Of My Teeth, dar pe final cel putin la She Wolf a sunat de-a dreptul naspa ca sa zic asa, noroc ca stiam versurile. In fine e a doua oara cand ii vad in Romanica si cu siguranta au fost mai slabi decat la Arenele Romane... Pacat! Poate data viitoare!

SLAYER:

Pardon: SLLLLLLLLAAAAAAAAAAAAAAYYYYYEEEEEEEEEER! Intr-o singura fraza pot rezuma: adevaratii headllineri ai concertului! Evident sunt foarte foarte subiectiv si totusi, vorba unui critic: "You cannot go to a bad Slayer concert...there is no such thing!" Adevarat, dragi tovarasi in ale sfantului Slayer, foarte adevarat: de la prima nota din World Painted Blood s-a dezlantuit haosul, iadul, dracul gol si alte minunate sentimente! Daca pana atunci agentii de paza reusisera sa opreasca nevoia de a descarca adrenalina a publicului, la Slayer au trebuit sa se dea batuti...Au incercat de vreo trei sau patru ori sa punca capat mosh-pitului din apropierea mea...Bineinteles fara succes! Cam asta este forta unui concert Slayer, cam asta si asteptam. La nivel muzical au sunat ca de obicei, in forta si foarte foarte inchegat. Ascutita prestatia precum o lama de brici. Nu as putea spune ce piesa a sunat cel mai bine pentru ca nu as putea gasi un singur moment slab in decursul acelor aproximativ 60 de minute de energie pura. Fie ca e vorba de piese mai noi precum Jihad, noi-noute cum ar fi Beauty Through Order sau de piese consacrate ca Seasons in the Abyss & Raining Blood executia a fost fara repros. Asta inseamna profesionalism! Asta inseamna cu adevarat respect pentru fani! Sincer vorbind ma asteptam ca vocea lui Tom sa nu fie la nivelul asteptarilor, dar a scuipat din toti plamanii versurile lui Angel of Death si a racnit "WAAAAR ENSEMBLE" cu la fel de multa pasiune. Concluzia: desi sunt ragusit ca un magar mai vreau ! Si daca nu vine Slayer la mine ...ma duc eu la Slayer. Sic!

METALLICA:

E formatia aia din copilarie cu coperta cu fulgere, o mai stiti ? In ultimii ani am cam uitat de ea insa...un mare insa!

Despre regii (autoproclamati ha-ha-ha: sa radeam cu Metallica; sunt sarcastic, fani Metallica nu ma luati in seama!) ai thrash metalului s-ar putea spune multe, si de bine si de rau. Nu e momentul din nou pentru discutia asta, o auzi in orice bodega unde zac in colturi pletosi; e un fel de discutie despre starea vremii intre roacheri: cand n-ai subiect de discutie vorbesti despre cat de cacao e Metallica de acum si cat de misto erau albumele de la inceput cand tu probabil te jucai cu phallusul in siliciu macinat de valuri...in fine deviez de la subiect!

Metallica au fost beton! Nu tari, foarte tari! De la Creeping Death si pana la Hit The Lights (cand am plecat eu, da stiu ca a venit si "Sica" dupa aceea, mereu vine) au fost trupa aia din copilarie cu coperta aia misto cu cruci si maini, pe bune! Si daca la Megadeth soundul a fost de-a dreptul execrabil la Metallica a fost Loud Metal up your...Kill'em All vreau sa spun. Desi ma deplasasem undeva in spate, s-a auzit clar si limpede putand distinge fiecare instrument fara prea mult stres. Artificiile nu m-au impresionat insa melodiile, da! Exceptand oribilul moment numit Nothing Else Matters au stiu sa dea publicului un show de nota 10. Bravo! Ii multumesc cu aceasta ocazie lui James Heatfield ca a renuntat la binecunoscutele "Oh Yeah! "Fuck Yeah!" "Y-ha" si restul de manifestari sonor texane. Oricum Metallica a mai fost si va mai fi...orice ar insemna asta !

\m/ Rock frate nu gluma!

PS: Daca imi spune cineva cu exactitate cate mosh-pituri erau active in acelasi timp la Slayer dau o bere/ un suc!

PPS: A vazut cineva din golden circle daca cumva pe mansetele albe ale lui Mustaine scria Jesus is Love?

PPPS: Domnule James Heatfield numele orasului din tara lui Dracula (aia de pe instrument stii matale) nu se pronunta nici Budcharest si nici Bucdapest!

PPPPS: Ce cauta Vita de Vie in deschidere la Big Four?!?

PPPPPS: Oare Remus Cernea da din cap la Slayer sau discuta Leviathanul?

Etc.

Pasareste

Ipimipi ropostepesc rupugapacipiupunipilepe ipin dipiapalepectepe ipinvepentapatepe
Snopoapavepe ropostipitepe mipisteperipiopos capand eperapam mipicipi sipi nepestipiuputoporipi
Sipi ipin ipinopocepentapa nopoapastrapa apatapat depe ipintepelepeptipi.
Upun pupustipi copocopotapandupu-sepe zapambaparepet, sepenipin ipin copopapacipi
Capa apatupuncipi ipin tipimpupul mipitipic, apal copopipilaparipiepeipi mepelepe.

Depe pepe zipidupuripilepe mapasipivepe depe pipiapatrapa apalepe lapabipiripintupulupuipi, ghepem depe apanipi,
Cupu prapastipiapa mepea apalepegoporipicapa-
Mipicipi propoipiepectipilepe sfeperipicepe ipizbipind ripigipidepe fipigupuripi
Alepe unepeipi lupumipi ipin copoltupuripi, cepe apa lupuapat-opo capas
pepe opo capalepe apanapapopodapa sprepe MAPATupuripizaparepe.
(Nupu-ipi ipincapa sapah mapat!)

N-apam uipitapat dapansupul vipiopoipi apal pripimipilopor apanipi,
Mapa bupucupur depe rapazepelepe sopoaparepelupuipi, depe rapasaparipitupul sapaupu copomplepex-sipimplupu,
Depe noporipi sipi depe plopoapaipiepe capantapand pripintrepe stropopipi,
Depe nepeapa, fupulgipi scupurgapandupu-sipi clipipepelepe meperepeupu repecipi pepe lipimbapa...
Depe apamepestepecupul apalapa, mepelapanj depe nepedepescripis apal copopipilaparipiepeipi, Staparnipind rapasupul pripin topotipi poporipi , dipin fipiepecepe sipimt.

Lupumepuapa ipi-opo mipingepe depe capaupucipiupuc depezupumflapatapa
Zapacapand ipantr-upun copolt,
Capand eperapam nopoipi mipicipi paparepeapa mupult mapaipi maparepe!
Adupu popompapa sipi upumflapa,
Jupucapam, dripiblapam sipi dapam gopol...mapaipi epe ipincapa tipimp!

Sepensupul propofupund, tepelupul, mopotipivupul pepentrupu apa fipi:
Upun jopoc depe-apa vipiapatapa apascupunsepelepeapa.
Nupumeperipi papan’ lapa zepecepe capauputipi, gapasepestipi, tepe apascupunzipi,
Opo ipiepeipi depe lapa capapapat.
Capat apaipi clipipipi gapatapa! Apatapat!
Sipi mapaipinepe apaltipi pupustipi, mapaipinepe upun apalt jopoc.

Topotupul epe ipin jopoapacapa, topotupul pepe depegepeapabapa!
Trapantapa ipin zapapapadapa sipi dapacapa jupucapam upumpipic prepeapa bruputapal,
Nupu-ipi nipimipic, apastapa epe!
Eupu rapad depe tipinepe, rapazipi sipi tupu upumpipic depe mipinepe
Nepe scuputupurapam, nepe ripidipicapam, nepe ipimpipingepem ipiapar...
Apacapasapa nupu plepeapacapa nipimepenipi supupaparapat.

Pășind

E limpede, mi-e dor de munte!


Deseori,
Cînd mă aflu între colți neînduplecați de vânturi și de ape,
Danturi gigantice ale unor uriași primordiali
Cu bărbi verzi, ruginii sau albe chiar,
Călcând,
Cu mușchii tensionați și reci broboane născute din efort pe piele,
Cerul trăgând, momindu-mă mereu mai sus,
Înspre regatul său, unde doar pietrele și-naripatele se simt în largul lor
Și omul sprijinit în toiagul său de drumeție
I-o umbra trecătoare doar - furnică efemeră pe-o mică creangă săltând și coborând,
Navigând,
Gigantica mare neclintită și ale sale valuri de rocă încrețite,
Cu alge mirosind a brad;
În clipe ca acelea mereu mă opresc,
Aplecându-mă să-mi potolesc ostenirea, răpind cu palmele căuș
Lichidul rece, dătător de viață,
Din gura unui parca închipuit șarpe cristalin,
Târându-și solzii transparenți în jos,
Prăbușindu-și treptat trupul în cascade înspumate zgomotoase.
Sorbind,
Îmi văd oglindirea
Și dincolo de jocul luminos,
Permutând lumina în sus și jos, din ochi în apă și-napoi,
Cercetând chipul meu distorsionat din unde
Îmi-aduc aminte de ceva…
Mereu aici dobândești tăria să poți cuteza tot mai sus și-apoi,
Epuizat însă satisfăcut, pășind atent,
Înveți mai ales cum să cobori!